Afirmati atat de usor „ te iubesc!” sau ..”te urasc!” . Aruncati cu cuvinte de parca sensurile ar fi simple jocuri de copii, inocente si lipsite de importanta. Strigati azi in gura mare ca iubiti si ca faceti orice pentru persoana draga, insa urmatoarea zi deja va creati o drama ‚ doar asa, de ochii lumii ; nu va ganditi la cealalta persoana si eventual, va afisati in public “indurerati” , asemeni unor actori. Cand veti intelege ca sunteti actori si spectatori in viata voastra ? Si mai ales, cand veti face diferenta intre suflet si joaca ?

Afirmati ca iubiti, ca va e dor sau ca luptati in tandem cu ceva invizibil. Dar cati dintre voi au simtit macar o data fiorii aceia care te imbujoreaza ? Cati dintre voi, baieti, v-ati indragostit si ati spus asta fara sa va ganditi la o partida de sex , ce ar putea urma ? Cate dintre voi, fetelor, ati afirmat ca iubiti fara sa va ganditi la excursia cu iubitelul , felicitarile din partea prietenilor si la cadouri? Foarte,foarte putini. Si dintre aceia care au spus ca iubesc dezinteresat, probabil o parte au primit drept raspuns „Merci” , sau ..” scuze, dar nu te privesc asa „ .

Pentru ca asa se intampla. Baiatul se indragosteste de fata, insa ea il vede doar ca pe un prieten. Fata se indragosteste de un alt baiat, insa acela nu-i arunca decat priviri goale, dezinteresate. Cati dintre voi pot spune ca iubesc ? Cati dintre voi cunosc tot amalgamul asta de sentimente care te macina cand esti departe de persoana iubita ? Un pumn de sentimente care iti transforma viata, obiceiurile , inima –sentimente care se contureaza in jurul unei singure persoane . Acea persoana careia ai vrea sa-i oferi totul si care prin sufletul sau te face sa te simti complet/a. Acea persoana pe care n-o poti minti cu raspunsul „ bine” si care asteapta raspunsul real la intrebarea „Ce faci?”

Iar voi, de ce nu apreciati momentele petrecute cu persoana draga ? De ce deveniti superficiali si traiti cu ideea ca „e normal” sa aveti alaturi de voi persoana draga ? De ce nu invatati sa pastrati in suflet toate minutele impreuna cu el/ea? De ce preferati sa va indepartati, sa va certati permanent, in loc sa spuneti ce simtiti cu adevarat ? Voi nu realizati cum e sa va doriti sa-i vedeti chipul de dimineata si sa va multumiti cu o singura imagine. Nu ati avea de unde sa stiti cum e sa ies din casa cu sentimentul ca el e mult prea departe si nu as putea nicicand sa-l zaresc dupa colt , intampinandu-ma ?

In mod clar, nu va dati seama cat de greu e sa-i fi alaturi cand e trist sau bolnav , cand esti aruncat intr-un alt colt uitat de lume . Tu nu stii cum e sa-ti doresti sa-l ai langa tine pentru cateva secunde, doar sa-l privesti, sa-l imbratisezi si sa-i multumesti ca exista. Si in nici un caz, nu stii sa iubesti neconditionat si fara „motive reale, palpabile” . Tu nu stii.

Nu stiu daca as putea exprima in cuvinte ce simt acum. Ma simt inlantuita de frica, speranta, nesiguranta, dragoste si dor. Si doare,stii ? Pentru ca altii nu se bucura de acele secunde pe care le au, secunde care pentru noi ar insemna ore de perfectiune si implinire . Si mai doare, pentru ca viata nu e dreapta. Iti da o jumatate de suflet si pe cealalta o arunca in celalalt capat al tarii. Si se amuza de incercarile sufletului de-a se reintregi. Astept nerabdatoare momentul in care voi putea multumi prin suflet ca sunt alaturi de tine. Si mi-e dor. E o senzatie permanenta , e o lipsa .

Ma macina gandurile si toate sunt despre tine. Dar sa nu-ti reprosezi nicicand nimic in legatura cu asta, pentru ca datorita tie, eu pot iubi din nou si imi pot infrunta temerile . Faptul ca existi imi da putere sa merg mai departe si –mi demonstreaza ca viata merita traita si pretuita secunda cu secunda. Tu dai un sens cuvintelor mele, sentimentelor si felului meu de-a fi. In mine, te poti citi si de-ai reusi sa te vezi prin ochii mei .. ai intelege de ce iti dedic tie tot. Si de ce pentru tine sunt in stare sa renunt, sa uit , sa sper si sa lupt . Ai intelege de ce „mi-e frica” de fericire.

Amandoi stim ca iubirea inseamna suferinta. Dar noi vom avea parte de ceea ce meritam, la final. Caci finalul nostru va fi inceputul unei vieti in doi. Inceputul eternului.
Rabdare,rabdare ..

„Stii ca astept perioada in care va fi bine , dar uneori am impresia ca nu mai vine ..”

« »